Medic endocrinolog: „Iodul nu se ia preventiv, ci doar când se produce un accident nuclear”

 

Medic endocrinolog: „Iodul nu se ia preventiv, ci doar când se produce un accident nuclear”

De Adriana Moscu 14.03.2022

Krystyna Dyachenko, medic specialist în endocrinologie, îți spune ce e adevărat și ce e fals în legătură cu utilizarea iodului în cazul unei urgențe nucleare. 

Zilele acestea, armata propagandiștilor a declanșat un război furibund al dezinformărilor pe toate fronturile, ceea ce a dus la izbucnirea aproape simultană a unei mulțimi de crize false. Care mai de care mai hilare și mai neverosimile. Totuși, după cum s-a văzut în benzinării, farmacii sau hipermarketuri, toate această zvonistică aiuritoare a prins la un procent însemnat din populație. 

Așa că am avut criza carburanților, când profitorii din piață au scumpit serviciile chiar și cu trei lei per litru peste noapte. Apoi, a venit criza uleiului pentru gătit, când oamenii au dat iama să cumpere baxuri întregi, astfel încât anumite magazine au început să raționalizeze produsul, provocând, de altfel, fiori pe șira spinării celor care au trăit o perioadă în comunism. 

Însă înaintea acestor crize a fost cea a suplimentelor de iod. Pe măsură ce spaima unui atac nuclear declanșat de ruși asupra Ucrainei vecine sau chiar a fostelor națiuni din sfera de influență sovietică (printre care și România) se generaliza, de pe rafturile farmaciilor din întreaga țară au început să dispară pastilele care conțin iod. 

Între timp, dezinformarea căpăta forme macabru-glumețe pe social media. Una dintre ele făcea aluzie la numerologie și felul în care se poate citi invers anul 2022. Doi zero doi doi – iod iod orez iod. Nu-mi e foarte clar ce legătură are orezul cu iodul în acest caz, dar, având în vedere că unul dintre aliații Rusiei (momentan economici, și sper să rămână așa) este China, e posibil ca în mintea conspiraționiștilor lucrurile să se fi legat oarecum logic. 

Am stat de vorbă cu medicul Krystyna Dyachenko, specialistă în endocrinologie la Rețeaua Privată Regina Maria, care explică de ce este această criză mai gravă decât cea a uleiului sau a carburanților și de ce poate avea efecte pe termen lung.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/03/Mindcraftstories_Iod-Preventie-Atac-nuclear-Suplimente-iod-Krystyna-Dyachenko_Arhiva-personala.jpg

Krystyna Dyachenko, medic specialist endocrinolog. Foto: arhiva personală

Iei degeaba iod din farmacii dacă nu ți-a fost prescris

În farmacii se găsește la liber doar iodură de potasiu, care se ia profilactic. Mai precis, este vorba de iodit de 100 µg, recomandat, de obicei, femeilor însărcinate și copiilor, în urma unor analize sau în zonele geografice unde există deficit de iod, cum ar fi Moldova sau regiunile subcarpatice. 

„Gravidele au un necesar mai mare de hormoni tiroidieni, pentru care se poate administra iod. În general, medicul prescrie suplimente în sarcină, care conțin un complex de vitamine. Însă, dacă în urma analizelor reiese că e nevoie doar de echilibrarea unei carențe la nivel tiroidian, atunci gravidei îi pot fi prescrise doar suplimente care conțin iod”, explică dr. Krystyna Dyachenko.

Iodul luat după ureche poate dăuna grav sănătății

Medicul spune că aceste suplimente care pot fi luate din farmacii fără rețetă sunt eficiente doar acolo unde există o carență de iod în organism. Contrar informațiilor vehiculate în articole scrise din auzite de pe anumite site-uri de lifestyle sau așa-zis medicale, aceste suplimente cu iod nu te ajută la slăbit, nu previn cancerul și nici infecțiile – evident, nici pe cea cu COVID-19. 

În schimb, „supradoza sau excesul de iod pot duce la distiroidii, mai exact, la hipo sau hipertiroidie, la persoanele care au predispoziție pentru a dezvolta boli autoimune, sau la cele cu patologii cardiovasculare – un exces de hormoni tiroidieni poate fi nociv pentru inimă”, spune endocrinologul. 

Suplimentele din farmacii conțin o cantitate infimă de iod

Dacă ioditul din pastilele eliberate fără parafă medicală este de 100 µg, iodura de potasiu administrată în caz de accident sau atac nuclear are o concentrație de 65 mg, adică de aproape 1.000 de ori mai mare decât cele de pe raftul farmaciilor. 

Într-adevăr, câteva farmacii din România, care dispun de laborator propriu, au început să producă iodură de potasiu în doza potrivită pentru un atac nuclear. Însă aceasta se eliberează strict pe bază de rețetă medicală, iar potrivit dr. Dyachenko, farmaciile au primit un comunicat oficial de la Colegiul Farmaciștilor să nu elibereze iodura de potasiu de 65 de miligrame decât strict pe bază de rețetă. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/03/Mindcraftstories_Iod-Preventie-Atac-nuclear-Suplimente-iod-Krystyna-Dyachenko_ULTRA.F-Getty-Images.jpg

ULTRA. F/Getty Images

Cum va fi administrat iodul în cazul unui accident sau al unui atac nuclear

„În România, firma care produce iodură de potasiu pentru a fi administrată populației în cazul unei amenințări nucleare este Antibiotice Iași. Deja stocurile sunt destul de mari, iar compania lucrează încontinuu ca să asigure necesarul. Aceste pastile sunt stocate de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și vor fi distribuite în cel mai scurt timp, când va fi nevoie și doar dacă va fi nevoie, de către DSP-urile din fiecare județ”, spune specialistul.   

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, compania Antibiotice Iași va fabrica o mare cantitate – 2,5 milioane de pastile la fiecare 48 de ore. Același Rafila spune că, în cazul unui atac nuclear, țara noastră are nevoie de 30 de milioane de comprimate de iodură de potasiu. 

Dozele necesare sunt de două comprimate pentru adulți și unul pentru copii, ideal, cu 12 ore înainte ca norul radioactiv să ajungă la tine. Însă, spune medicul, pastilele și-ar putea face efectul chiar și cu două ore înainte. „Pastilele se administrează în funcție de vârstă și de anumite condiții. Femeile însărcinate, copiii și tinerii până în 30-40 de ani sunt persoanele cele mai expuse riscului. Captarea iodului la aceste vârste este mult mai intensă decât după vârsta de 40 de ani”, explică medicul Krystyna Dyachenko.

În orice caz, spune endocrinologul, autoritățile vor monitoriza nivelul de iradiere și vor anunța ce doză mai este nevoie să fie luată după o zi, două, sau trei de la incident. 

CITEȘTE ȘI: Ucraina: 15 reactoare nucleare active sub amenințarea armelor rusești

https://mindcraftstories.ro/images/2022/03/Mindcraftstories_Iod-Preventie-Atac-nuclear-Suplimente-iod-Krystyna-Dyachenko_fcafotodigital-Getty-Images.jpg

fcafotodigital/Getty Images

Dacă ești sănătos, nu ai nevoie de suplimente cu iod. Dar ai nevoie de sare iodată

Apa potabilă din rețelele publice, dar și multe alimente (codul sau tonul, iaurtul și laptele cu un conținut scăzut de grăsimi, pâinea albă îmbogățită, creveții, ouăle, prunele uscate) sunt bogate în iod. Printre ele, sarea iodată, așa cum reiese și din nume. Din păcate, pe fondul altor zvonuri false, există un trend în urma căruia o bună parte din populație evită să consume sare iodată. Medicul Krystyna Dyachenko spune că este o greșeală. În cazul în care organismul este sănătos, are nevoie de un aport zilnic de iod – aproximativ 150 µg pe zi este recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății. 

În schimb, la persoanele cu tiroidită autoimună se recomandă să fie evitat aportul excesiv de iod, inclusiv suplimente cu iod. Medicul endocrinolog avertizează că suplimentele cu spirulină sau propolis din farmacii conțin iod în cantități mai mari și dăunează tiroidei. 

Pe de altă parte, endocrinologul adaugă că persoanele diagnosticate cu hipertiroidie nu trebuie să evite consumul de iod toată viața. Odată ce tiroida se echilibrează în urma tratamentului medicamentos, este necesar și pentru ele aportul de iod. 

Tot mai mulți pacienți cu dezechilibre tiroidiene?

Medicul Krystyna Dyachenko spune că da, a crescut numărul celor cu dezechilibre tiroidiene, însă explicația stă în faptul că, în prezent, un număr mult mai mare de persoane își fac periodic analizele uzuale. Dozarea anticorpilor, o analiză pe care înainte nu și-o făcea oricine, este adesea recomandată de către medicii de familie. Chiar dacă tiroida funcționează bine, anticorpii trebuie monitorizați constant, odată ce au apărut dezechilibre. Pentru a supraveghea tiroida, este indicat să faci analize specifice de două ori pe an, nu o dată la trei ani, avertizează dr. Dyachenko.

Predispoziția genetică are un rol foarte mare în apariția tiroidiilor, dar și factorii de mediu, un deficit de iod, stresul cumulat sau o infecție mai severă la o persoană predispusă – toate acestea pot declanșa un răspuns autoimun.

Cum îți dai seama dacă suferi de astfel de dezechilibre hormonale? În cazul unei hipertiroidii, evoluția este mai rapidă, apar probleme cardiace, palpitații, scădere în greutate, insomnii, irascibilitate. Hipotiroidia evoluează mai lent, însă și aceste persoane vor ajunge, în final, la medic, pentru că se vor confrunta cu oboseală, retenție de apă, piele uscată, creștere în greutate – toate acestea, din cauză că metabolismele sunt mai scăzute. 

Nu toată lumea trebuie să ia iod. Nici măcar într-un atac nuclear

În mod normal, iodul ajunge în organism prin apă și alimente, de unde este absorbit la nivelul intestinului, apoi trece în sânge și, mai departe, la tiroidă. Aici este captat și folosit pentru a sintetiza hormonii tiroidieni, care sunt implicați în aproape toate procesele metabolice și în toate funcțiile organismului. 

Dar cum funcționează iodul împotriva radiațiilor nucleare? „Doza asta mare, numită de atac, va inunda tiroida cu iod, astfel încât nu nu va mai putea capta iodul radioactiv, care va fi eliminat din organism prin procesele fiziologice. Ca urmare, persoana va fi protejată de un eventual cancer tiroidian”, explică medicul. 

Însă nu toți oamenii au indicații în caz de un atac nuclear, ci doar cei până în 40 de ani. „După această vârstă, aportul de iod în urgențe nucleare nu se mai justifică, pentru că riscul este mult mai mare decât beneficiul: pot fi declanșate distiroidii și afecțiuni cardiovasculare. Excepție ar putea face persoanele care se vor afla foarte aproape de locul unde s-a produs atacul. Desigur, mult mai eficiente ca iodul sunt, însă, adăpostirea sau evacuarea.” 

Efectele COVID-19 asupra creierului

 COVID-19, înainte de toate o boală respiratorie, ar putea afecta şi creierul. Suspectate încă de la începutul pandemiei, efectele neurologice ale bolii par să fi fost confirmate de cercetări recente, inclusiv în cazul formelor uşoare, informează luni AFP, potrivit Agerpres.

Se observă "un impact dăunător asociat SARS-Cov-2", virusul aflat la originea COVID-19, asupra creierului persoanelor infectate cu luni în urmă, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature.

Acest studiu este important deoarece oferă cele mai solide dovezi de până în prezent conform cărora COVID-19 poate avea consecinţe pe termen lung asupra creierului, în special "materiei cenuşii", care include neuronii.

Ideea nu este nouă. A fost evocată încă de la debutul pandemiei, la începutul anului 2020, numeroşi medici observând tulburări neurologice la pacienţii cu COVID-19.

De atunci, multe studii au mers în această direcţie. Unele au demonstrat că proporţia tulburărilor cognitive era mai mare la foşti pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. Altele au observat în mod direct creierul pacienţilor şi au constatat anomalii la acest nivel.

Cu toate acestea, prima categorie de studii nu poate demonstra un mecanism direct cauză-efect. În ceea ce priveşte a doua categorie de cercetări, acestea au fost efectuate pe un număr redus de pacienţi, care au suferit în general de forme severe. În unele cazuri, a fost vorba chiar de autopsii efectuate asupra pacienţilor decedaţi.

Studiul publicat luni este mult mai concludent. Acesta a fost efectuat pe un număr relativ mare de persoane - câteva sute - şi a vizat starea creierului lor.

Când au avut COVID-19, majoritatea acestora nu au fost internaţi. Prin urmare, această lucrare oferă o imagine asupra efectelor neurologice ale unei forme uşoare de COVID-19, cazul majorităţii celor infectaţi.

Pentru fiecare caz studiat, studiul dispune de un etalon care datează dinainte de apariţia COVID-19. Pacienţii au fost supuşi cu câţiva ani înainte unor analize de imagistică la nivel cerebral, în cadrul unui demers efectuat în cadrul UK Biobank, o bază de date ce colectează de mai mulţi ani date sanitare în Marea Britanie.

Simţul mirosului, un rol central

Care sunt rezultatele? Foştii pacienţi cu COVID-19 au prezentat o micşorare generală a creierului. În medie, o infecţie cu coronavirus are ca rezultat, câteva luni mai târziu, o pierdere sau o leziune de 0,2% până la 2% a ţesutului cerebral comparativ persoanele sănătoase.

"Pentru a ne face o idee cu privire la amploarea acestor efecte, le putem compara cu ceea ce se întâmplă în timpul îmbătrânirii normale: ştim că oamenii pierd în fiecare an între 0,2% şi 0,3% din substanţa cenuşie în regiunile asociate memoriei", a explicat Gwenaëlle Douaud, cercetătoare principală care a contribuit la acest studiu.

Ar trebui, aşadar, să intrăm în panică şi să ne imaginăm un virus care atacă iremediabil neuronii? Departe de asta, iar studiul nu permite tragerea unor concluzii nici asupra mecanismelor acestor leziuni cerebrale, nici asupra ireversibilităţii lor, notează AFP.

Cercetătorii fac o observaţie crucială, dar care poate fi interpretată în mai multe moduri: după o infecţie cu COVID-19, zonele creierului cele mai afectate sunt cele asociate percepţiei mirosurilor.

Pierderea mirosului este unul dintre cele mai frecvente simptome ale COVID-19. Probabil este cauzat de faptul că nervul olfactiv este atacat de virus sau, după cum sugerează un studiu recent, de răspunsul imunitar la infecţie.

Douaud formulează, aşadar, mai multe ipoteze: creierul ar putea fi afectat de o inflamaţie, spre exemplu transmisă de canalul olfactiv, provocată de virusul însuşi sau de reacţia organismului la acesta.

Dar este posibil ca lucrurile să stea şi invers. Şi dacă pierderea mirosului este cea care afecteze creierul? "Ştim că o pierdere de durată a mirosului (...) provoacă o reducere a substanţei cenuşii în regiunile creierului asociate olfacţiei", a notat Gwenaëlle Douaud, de la Universitatea Oxford.

Acest efect este, însă, reversibil. "Ne putem gândi că odată cu revenirea simţului mirosului, aceste anomalii cerebrale vor deveni mai puţin evidente în timp", a conchis cercetătoarea.

Ce facem in caz de atac nuclear. De ce primele 15 minute de dupa explozie sunt vitale, unde cautam adapost si ce trebuie sa contina kitul de supravietuire

Ingrijorare uriasa, dupa anuntul lui Vladimir Putin legat de ridicarea gradului de alerta pentru fortele nucleare, aceasta dupa ce a acuzat ‘declaratii agresive din partea tarilor NATO‘.

Ce putem face pentru a ne salva in caz de explozie nucleara?

Un site oficial guvernamental al Statelor Unite ale Americii, ready.gov, explica pe larg toti pasii pe care trebuie sa ii urmam.

Exploziile nucleare pot provoca daune semnificative si victime. Unda de soc, radiatiile si caldura sunt extrem de periculoase, dar va puteti mentine familia in siguranta stiind ce sa faceti si fiind pregatiti, daca se intampla.

Primele minute de dupa explozie sunt esentiale pentru salvarea vietii

Precipitatiile nucleare – materialul radioactiv rezidual raspandit in atmosfera superioara in urma unei explozii nucleare, numit asa deoarece „cade” din cer dupa ce explozia si unda de soc au trecut – sunt cele mai periculoase in primele ore dupa detonare, cand se emite cel mai mare nivel de radiatie, se mai arata pe site-ul guvernamental al SUA, ale carui sfaturi au fost traduse de colegii de la ziare.com.

Este nevoie de timp pentru ca precipitatiile sa ajunga inapoi la nivelul solului, adesea mai mult de 15 minute pentru ariile din afara zonelor de daune imediate ale exploziei. Acesta este timp suficient pentru a putea preveni expunerea semnificativa la radiatii, urmand acesti pasi simpli:

– Gasiti un adapost

– Intrati in cea mai apropiata cladire pentru a evita radiatiile. Caramida sau betonul sunt cele mai bune.

– Indepartati hainele contaminate si stergeti sau spalati pielea neprotejata, daca ati fost afara dupa ce au sosit precipitatiile radioactive. Evitati sa va atingeti ochii, nasul si gura, daca este posibil.

– Mergeti la subsol sau la mijlocul cladirii. Stai departe de peretii exteriori si de acoperis. Incercati sa mentineti o distanta de aproximativ 2 metri fata de persoanele care nu sunt din familie. Daca este posibil, purtati o masca.
Copiii sub doi ani, persoanele cu dificultati de respiratie si cei care nu isi pot indeparta singuri mastile nu trebuie sa le poarte.

– Ramaneti inauntru

– Stati in adapost timp de 24 de ore, cu exceptia cazului in care autoritatile locale ofera alte instructiuni. Continuati sa practicati distantarea sociala si purtati masca.

– Nu plecati pentru a ajunge la un alt adapost unde se afla ceilalti membri ai familiei. Daca au gasit unde sa se adaposteasca trebuie sa ramana acolo. Reuniti-va mai tarziu pentru a evita expunerea la radiatii periculoase.

– Tineti animalele de companie inauntru.

– Ramaneti conectati

– Accesati orice media disponibila pentru informatii oficiale, cum ar fi cand este sigur sa iesiti si unde ar trebui sa mergeti.

– Radiourile care functioneaza cu baterii vor functiona dupa o detonare nucleara.

– Telefonul mobil, mesajele text, televiziunea si serviciile de internet pot fi intrerupte sau indisponibile.

Cum ramanem in siguranta in cazul unei explozii nucleare

– Identificati locatiile adaposturilor.

Identificati cea mai buna locatie de adapost langa locul unde petreceti mult timp, cum ar fi acasa, serviciu si scoala. Cele mai bune locatii sunt subterane si in mijlocul cladirilor mai mari.

– In timpul navetei, identificati adaposturile adecvate pe care sa le cautati in cazul unei detonari. Din cauza COVID-19, multe locuri pe care le puteti trece in drum spre si de la locul de munca pot fi inchise sau este posibil sa nu aiba program obisnuit de functionare.

– Zonele exterioare, vehiculele, casele mobile NU ofera un adapost adecvat. Cautati subsoluri sau centrul cladirilor mari cu mai multe etaje.

Kit de supravietuire

– Asigurati-va ca aveti un kit de aprovizionare de urgenta pentru locurile pe care le frecventati si ar putea fi nevoit sa stati timp de 24 de ore.

– Ar trebui sa includa apa imbuteliata, alimente ambalate, medicamente de urgenta, un radio alimentat cu baterii pentru a obtine informatii in cazul in care este intrerupt curentul, o lanterna si baterii suplimentare pentru articolele esentiale. Daca este posibil, pastrati proviziile timp de trei sau mai multe zile.
Daca puteti, pregatiti si articole precum sapunul, dezinfectantul pentru maini care contine cel putin 60 la suta alcool, servetelele dezinfectante si rechizitele generale de curatare de uz casnic pe care le puteti folosi pentru a dezinfecta suprafetele pe care le atingeti in mod regulat.
Este posibil sa nu aveti acces la aceste provizii zile sau chiar saptamani.

– Tineti cont de nevoile specifice ale fiecarei persoane, inclusiv de medicamente. Nu uitati de nevoile animalelor de companie. Pregatiti baterii si dispozitive de incarcare suplimentare pentru telefoane si alte echipamente critice.

Pregatirea va permite sa evitati iesirile inutile si sa abordati probleme medicale minore la domiciliu, usurand povara pentru centrele de ingrijire urgenta si spitale.

Ce facem cand auzim alarma de atac nuclear si suntem in aer liber

– Daca sunteti in aer liber cand are loc o detonare, protejati-va de explozia din spatele a ceea ce ar putea oferi protectie. intindeti-va cu fata in jos pentru a proteja pielea expusa de caldura si de materialele care pot zbura din cauza suflului. Evitati sa va atingeti ochii, nasul si gura, daca este posibil. Daca va aflati intr-un vehicul, opriti-va in siguranta si aplecati-va in interiorul vehiculului.

– Dupa trecerea undei de soc, intrati in cel mai apropiat si cel mai bun loc de adapost pentru a va proteja de potentialele caderi. Veti avea la dispozitie 10 minute sau mai mult pentru a gasi un adapost adecvat.

– Fiti la curent cu instructiunile actualizate de la oficialii de interventie in caz de urgenta. Daca vi se recomanda sa evacuati, ascultati informatii despre rute, adaposturi si proceduri.

– Daca ati evacuat, nu va intoarceti pana nu vi se spune ca este sigur sa faceti acest lucru de catre oficialii locali.

Faceti planuri pentru a ramane cu prietenii sau familia in caz de evacuare. Retineti ca locatiile adaposturilor publice s-ar putea sa se fi schimbat din cauza COVID-19.

Verificati cu autoritatile locale pentru a determina care adaposturi publice sunt deschise.

Daca autoritatile iti spun sa mergi intr-un adapost public, incearca sa aduci articole care te pot ajuta sa te protejezi pe tine si pe familia ta de COVID-19, cum ar fi dezinfectant pentru maini care contine cel putin 60% alcool, materiale de curatat si doua masti de persoana.

Ce sa faceti cand ati ajuns in adapost

Imediat dupa ce ati ajuns in adapost, daca v-au prins precipitatiile radioactive, aveti in vedere urmatoarele proceduri.

Indepartati imbracamintea contaminata. Evitati sa va atingeti ochii, nasul si gura, daca este posibil.

Faceti un dus sau spalati-va cu apa si sapun pentru a indeparta reziduurile de pe orice piele sau par care nu a fost acoperit. Daca nu puteti sa va spalati sau sa faceti dus, folositi un prosop sau o carpa umeda curata pentru a sterge pielea sau parul care au fost contaminate.

Curatati toate animalele de companie care au fost afara dupa ce au sosit precipitatiile radioactive. Periati usor haina animalului de companie si spalati-l daca este posibil.

Este sigur sa mananci sau sa bei alimente ambalate sau articole care se aflau in interiorul unei cladiri. Nu consumati alimente sau lichide care au fost descoperite in aer liber si care pot fi contaminate de precipitatiile radioactive.

Daca sunteti bolnav sau ranit, ascultati instructiunile despre cum si unde sa obtineti asistenta medicala atunci cand autoritatile va spun ca este sigur sa iesiti.

Daca sunteti bolnav si aveti nevoie de asistenta medicala, contactati furnizorul dumneavoastra de asistenta medicala pentru instructiuni.

Daca va aflati intr-un adapost public, anuntati imediat personalul din acea unitate, astfel incat sa poata suna un spital sau o clinica locala. Daca va confruntati cu o urgenta medicala, sunati la urgente si informati operatorul daca aveti sau credeti ca ati putea avea COVID-19. Daca puteti, puneti o masca inainte de sosirea ajutorului.

Interactioneaza virtual cu cei din comunitatea ta prin apeluri video si telefonice. Sa stii ca este normal sa te simti anxios sau stresat. Ai grija de corpul tau si vorbeste cu cineva daca te simti suparat. Multi oameni pot simti deja teama si anxietate in din cauza pandemiei de COVID-19. Amenintarea unei explozii nucleare poate adauga stres suplimentar.

Pericole legate de exploziile nucleare

– Lumina puternica poate provoca orbire temporara pentru mai putin de un minut.

– Unda de explozie poate provoca moartea, ranirea si deteriorarea structurilor pe o distanta de cativa kilometri.

– Radiatiile pot deteriora celulele corpului.

– Impulsul electromagnetic (EMP) poate deteriora echipamentele electrice si electronice la cativa kilometri distanta de detonare si poate provoca intreruperi temporare mai departe.

FALLOUT- ploaia radioactiva- poate provoca imbolnaviri celor care se afla afara.

Ce trebuie sa contina kitul de supravietuire

Filtre de apa

Produse conservate (fructe, ton, carne, etc.)

Alimente gata de consum (branza, batoane proteice, etc.)

Truse medicale

Unt de arahide

Amestecuri de bauturi, daca aveti copii cu dumneavoastra

Multi-vitamine

Solutie de iod, peroxid de hidrogen, alcool, analgezice

Lapte praf

Pungi de orez, fasole, faina, ovaz, zahar si miere

Ulei de gatit

Praf de copt, bicarbonat de sodiu si un pachet cu sortimente de condimente

Un desfacator manual de conserve

Chibrituri si brichete

Servetele igienice si scutece, daca este necesar

Lanterne (de preferat cu LED) si radiouri portabile

Cat mai multe baterii, cel putin trei seturi, pentru fiecare dintre dispozitivele enumerate mai sus

Apa imbuteliata

Servetele pentru copii

Inalbitor

Extinctor de incendiu

Farfurii de hartie sau de plastic/cupe/ustensile de bucatarie

Pelerina de ploaie

Cantitatea de precipitatii radioactive va varia in functie de marimea dispozitivului si de apropierea acestuia de sol. Prin urmare, ar putea fi necesar ca cei care se afla in zonele cu cele mai ridicate niveluri de radiatii sa se adaposteasca timp de o luna, arata descopera.ro.

Cea mai mare cantitate de precipitatii va fi limitata la zona aflata la sau sub vantul produs de explozie, iar 80% din precipitatii vor avea loc in primele 24 de ore.

Oamenii din majoritatea zonelor care ar fi afectate ar putea fi lasati sa iasa din adapost in cateva zile si, daca este necesar, sa fie evacuati in zonele neafectate, scrie The Sun.

Nu uitati ca radiatiile nu pot fi vazute, mirosite sau detectate in alt mod de simturile umane.