Catalogată ca fiind periculoasă pentru tensiunea arterială și potențial cancerigen, cafeaua primește o reabilitare științifică, notează La Repubblica. Noile studii arată exact contrariul: poate avea un efect protector în cazul a numeroase boli, inclusiv aritmii și atacuri de cord.

Macchiato, turcească, scurtă, lungă, americană, îndulcită sau îndulcită. Când vine vorba de cafea, fiecare are propriile preferințe, dar când vine vorba de studii științifice, nu există nicio îndoială: cea mai bună este cafeaua pură, amară, chiar și cea decofeinizată, notează ziarul italian.

Volumul cercetărilor din ultimii cinci ani, inclusiv studiile clinice, recenziile și meta-analizele, s-a apropiat de o mie, dar interesul științei pentru cafea este de lungă durată, iar rezultatele au trecut de la cele negative, la cele net pozitive.

Este suficient să spunem că, în anii 1990, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a plasat-o în categoria substanțelor potențial cancerigene, în timp ce în 2016, după ce a analizat peste o mie de studii, a retrogradat-o, concluzionând că nu există dovezi că consumul de espresso este asociat cu cancerul. Ba chiar, a adăugat el, pentru unele tipuri de cancer cafeaua era chiar protectoare.

Ce a funcționat prost? Greșeala a fost, probabil, metodologia de cercetare, care nu a luat în considerare corelația dintre consumul de cafea și anumite obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul.

„De asemenea, am înlăturat teama ancestrală potrivit căreia cafeaua nu este potrivită pentru cei cu probleme cardiovasculare: aceasta provenea din analize în care nu se ținea cont nici de fumat, în condițiile în care fumătorii sunt printre cei mai mari consumatori de cafea, dată fiind legătura dintre cele două substanțe, și nici de alte practici alimentare, de exemplu adăugarea de zahăr sau smântână”, confirmă Arrigo Cicero, profesor la Departamentul de Științe Medicale și Chirurgicale de la Universitatea din Bologna.

„Astăzi folosim metodologii mai precise, distingem consumul de cafea de cel al altor substanțe și de anumite stiluri de viață și ne-am dat seama că aceasta este bună pentru mai multe patologii”, completează el.

Unul dintre cele mai recente studii, publicat în revista Nutrients, realizat Universitatea Bologna și de la spitalul universitar Policlinico Sant’Orsola din același oraș, arată că, spre deosebire de ceea ce se crede, cafeaua nu afectează negativ tensiunea arterială, ci poate contribui la menținerea ei la un nivel scăzut.

„Am evaluat persoanele care obișnuiesc să bea mai multe cafele pe zi, toată viața lor, și am constatat că expunerea cronică aduce beneficii tensiunii arteriale și sistemului cardiovascular. Atât în ceea ce privește bolile precum atacurile de cord și aritmiile”, explică el.

Pentru a demonstra acest lucru, a fost luat în considerare un eșantion de 720 de bărbați și 783 de femei din cadrul Brisighella Heart Study, studiul epidemiologic cu cea mai lungă istorie din Europa, care a început în 1972 în Romagna.

„Rezultatele nu înlătură minimul de atenție care trebuie avut în cazul persoanelor hipersensibile la cofeină, care răspund cu o ușoară tahicardie sau cu o creștere a tensiunii arteriale, chiar dacă temporară.

Fiecare persoană are o predispoziție genetică de a metaboliza mai mult sau mai puțin rapid această substanță și acesta este motivul pentru care, cu aceeași doză, există persoane care pot bea cafea înainte de a merge la culcare și altele care, dacă o beau de la începutul după-amiezii, nu vor închide un ochi seara”, subliniază specialiștii din Bologna. „Cu toate acestea, chiar și persoanele hipertensive, care au fost obișnuite să bea cafea cu ani de zile înainte de a dezvolta hipertensiune, nu au niciun motiv să se oprească, deoarece espresso are efecte pozitive și asupra lor”, se precizează în studiu.

Inima și tensiunea arterială, dar și ficatul, diabetul, eventual obezitatea: beneficiile cafelei merg atât de departe.

”După bolile cardiovasculare, rezultatele par pozitive în ceea ce privește bolile hepatice, atât cele infecțioase, legate de hepatitele de tip B și C, cât și cele legate de acumularea de grăsimi, cum ar fi steatoza hepatică. Consumul de cafea ar putea încetini cronificarea acestora, reducând și incidența cancerului hepatic”, spune Arrigo Cicero.

”Blând există, de asemenea, un semn pozitiv în cazul obezității, probabil datorită acțiunii stimulatoare a cafelei asupra metabolismului bazal, dar rezultatele sunt mai puțin clare, deoarece este vorba de o boală multifactorială. Există însă mai multe dovezi în cazul diabetului de tip 2”, completează expertul.

Deci, care este cantitatea zilnică ideală? „Este dificil de evaluat din punct de vedere epidemiologic, dar doza cea mai indicată este de aproximativ trei cafele pe zi”, spune Arrigo Cicero.

Același lucru îl spun și studiile citate de Medlife pe pagina web. Aici este indicată ”o doză” zilnică ce poate ajunge până la 5 cești pe zi.

”Studiile de specialitate referitoare la consumul de cafea indică faptul că aceasta are efecte benefice asupra sănătății, dacă este consumată în cantități moderate. Potrivit Ghidului American de Nutriție (Dietary Guidelines for Americans), o cantitate moderată de cafea reprezintă 400 de miligrame de cafeină, respectiv 3-5 cești/ zi”, notează Medlife.

Pe de altă parte, un consum exagerat poate  avea urmări periculoase. De aceea, specialiștii recomandă limitarea consumului.

”Cafeina reprezintă un stimulent care „afectează” sistemul nervos central și poate provoca diferite reacții adverse. La unele persoane, poate irita mucoasa gastrică, poate crește anxietatea, insomnia și irascibilitatea.

Femeile gravide sunt sfătuite să consume mai puțin de 200 mg cafeină/zi (aproximativ două cești de cafea), deoarece cafeina poate trece prin placentă la făt și, astfel, poate crește riscul de avort sau naștere prematură”, scrie Medlife.