Totul despre… ITU, indicele temperatură-umezeală sau/şi disconfort termic accentuat

 

Auzim deseori în mass-media cei doi termeni de mai sus, de multe ori asociaţi.
Fiind doi termeni strict de specialitate meteorologică, iar eu, care mi-am susţinut examenul de stat (azi, de licenţă/diploma) la Meteorologie şi Climatologie Forestieră, încerc să vă apropii de înţelegerea corectă a acestora.
Disconfortul termic în sezonul cald apare atunci când valoarea temperaturii aerului depăşeşte pragul de 37 grade Celsius sau atunci când indicele temperatura-umezeala (ITU) atinge său depăşeşte pragul valoric de 80 unităţi.
Organismul uman nu este pregătit genetic pentru aceste situaţii, resimțindu-le ca pe o stare de stess agresiv, cu efecte extrem de negative, uneori letale.
ITU se calculează pe baza măsurătorilor de la staţiile meteorologice, incluzând în calcul doi factori: temperatura aerului în grade Celsius (care se ia la umbră, la înălţimea standard de 2,00 metri), aceasta dacă depăşeşte 35 grade Celsius (+35°C)  vorbim de canicula (în partea opusă vorbim de ger dacă temperatura coboară sub -10°C); umezeala (umiditatea) relativă a aerului este definită prin conţinutul de vapori de apă existent la un moment dat în atmosferă, măsurat în procente -%-  cu aparate speciale cu citire directă denumite psihometre şi higrometre („higro” de la vapori de apă, „higro” vine de la apă, sarea este higrometrica, absoarbe vaporii de apă din aer).
Formula de calcul este următoarea:


ITU = ITU = (T x 1,8 + 32) – (0,55 – 0,0055xU)((Tx1,8 + 32) – 58), 

în care:

T- temperaura aerului în °C
U – umiditatea relativă în %
De ce insist să spun „grade Celsius(°C)? Pentru că există trei scări de evaluare a temperaturii aerului: grade Celsius -°C-, definită pe o scară de la 0 (temperatura de îngheţ a apei) până la 100 (temperatura la care începe fierberea apei la o presiune normală a aerului), cea mai uzitată; grade Fahrenheit -°F-, la care se pleacă de la o temperatură termodinamică de  +32°F (îngheaţă apa) până la +212°F(fierbe apa), mai rar folosită (dar prima în ordin cronologic), aţi observat sunt şi termometre cu gradaţii paralele duble °C/°F și grade Kelvin -°K -,folosită în medii academice, care pleacă de la -273,15 °C, aşa zisul 0 absolut, cea mai mică temperatura posibilă de obţinut, dincolo de care se bănuieşte că materia are alte forme şi dimensiuni.
Confort, alertă și
disconfort
ITU pentru valori mai mici de 65 se consideră stare de confort, între 66-79 stare de alertă, iar peste 80 se consideră stare de disconfort. Exemplu: dacă facem un calcul  la o umiditate de 50%, constatăm că de-abia sub  20°C ITU este acceptabil, iar dacă la aceeaşi umiditate calculăm ITU la 31,5°C obţinem un index de 80.
Explicaţia constă în faptul că prin transpiraţie omul elimina excesul de căldură din corp, iar în cazul că umiditate e ridicată, cu aerul săturat, nu mai elimina firesc surplusul de apă.
Legislativ este în vigoare Ordonanța de Urgenţă al Guvernului nr.99/2000, care se referă la măsurile ce vor fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme de către angajatori pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă (peste 37°C sau cu condiţii corelate cu umiditatea, peste 80 unităţi ITU) sau sub -20°, sau cu condiţii de vânt corelate. Dacă ne referim la temperaturi extrem de ridicate se impun angajatorilor măsuri minimale obligatorii de ameliorarea condiţiilor de muncă (de la reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, ventilaţie, alternarea perioadelor de lucru cu cel de repaus) până la menţinerea stării de sănătate a angajaţilor (2-4 litri de apă minerală/persoană/schimb, echi­- pament de protecţie, duşuri) sau, dacă nu e posibilă aplicarea acestor măsuri, se ajunge de comun acord cu sindicatele sau reprezentanţii angajaţilor, la reducerea zilei de muncă, eşalonarea acesteia în două perioade mai puţin dogorâtoare, chiar întreruperea colectivă a lucrului, dacă temperaturile extreme se menţin cel puţin două zile consecutiv, cu menţinerea contractelor de muncă şi a vechiimii de muncă.
Contravenţiile sunt foarte mari, sau chiar fapte penale.
ing. Traian  Tencalec

Putregaiul cenușiu la trandafiri

 https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/putegaiul-cenusiu-la-trandafiri/

Remedii naturiste pentru îngrijorările comune cu trandafiri

https://heirloomroses.com/blogs/how-to-articles/natural-remedies-for-roses


Afidele, acarienii, solzii și muștele albe


Afidele se reproduc rapid și ca o nouă creștere fragedă. Acarienii de păianjen se găsesc pe partea inferioară a frunzelor și pot provoca daune prin pisturi. Solzii au acoperiri blindate în formă de cupolă și se atașează la tulpinile de trandafiri care sunt cultivate în condiții umede sau umbrite. Muștele albe se găsesc în climate mai calde sau în sere și se hrănesc de obicei pe partea inferioară a frunzelor.

Remedii naturale:

    • Detergent cu ulei de portocale - Diluează 1 linguriță pe galon de apă. Utilizați după cum este necesar prin pulverizare pe frunze. Udați suprafețele frunzelor până când soluția de curățare se scurge de pe ele.
    • Spray de săpun – Amestecați ½ linguriță de săpun de vase ușor și 1 linguriță de ulei de gătit într-un pulverizator de 1 litru umplut cu apă. Pulverizati generos peste intreaga planta.
    • Buburuze – Pentru a ține sub control afidele, eliberați gărgărițele pe planta afectată. Ei vor rămâne atâta timp cât există adăpost și găzduiesc bug-uri cu care să se hrănească.
    • ultimul cu apă – insectele pot fi, de asemenea, dislocate de un jet puternic de apă.


Limacși și melci

Limacii și melcii pot face ravagii trandafirilor și le place să mănânce frunzișul plantelor tinere. Încep să se hrănească la începutul primăverii și continuă prin sezonul de creștere până la îngheț și poate fi destul de deranjant.

Remedii naturale:

    • Bere - Turnați un centimetru de bere în fundul unei cutii sau a unui vas de mică adâncime. Pune-l în grădină. Limacșii și melcii, atrași de drojdia din bere, se târăsc și se îneacă.
    • Alegere manuală – Colectați noaptea și îndepărtați din zona grădinii.
    • Nisip grosier, ¼ inch minus pietriș sau coji de alune – Aplicați nisip sau pietriș pe traseele din jurul trandafirilor sau acoperiți paturile cu coji de alune zdrobite. Limacșii și melcii preferă să nu traverseze suprafețele abrazive.

Făinări, pete negre și rugini
Făinarea apare sub formă de pete pudrate de culoare gri deschis sau alb. Este transferat de vânt și trebuie tratat rapid pentru a preveni răspândirea la alte plante.

Pata neagră este cauzată de o ciupercă și se răspândește prin ploaie sau udare deasupra capului și poate provoca căderea frunzelor dacă nu este tratată.

Rugina apare de obicei primăvara și toamna și apare mai întâi ca mici pete portocalii pe frunze și poate provoca căderea frunzelor dacă nu este tratată.

Făinarea, pata neagră și rugina prosperă la temperaturi calde și umiditate ridicată.

Remedii naturale:

  • Spray de bicarbonat de sodiu - Amesteca 1 lingura de bicarbonat de sodiu si 1 lingurita de ulei de gatit in 1 galon de apa. Puneți într-o sticlă cu pulverizator sau într-un pulverizator cu rezervor și aplicați generos. Repetați după cum este necesar.
  • Igienizare – Îndepărtați frunzele infectate și distrugeți. Nu compostați. Păstrați pământul din jurul trandafirilor tăi fără resturi de frunze și buruieni.
  • Apă rece - Pentru mucegaiul pudră, pulverizați frunzele afectate cu apă rece dimineața devreme și lăsați frunzele să se usuce la soare

Frunze galbene
Fii atent și la îngălbenirea frunzelor primăvara și vara. Acesta este modalitatea plantei de a vă comunica o problemă. Dacă trandafirul tău prezintă frunze îngălbenite toamna, acest lucru este normal și nu este o problemă.

  • Dacă frunzele galbene cad la atingere, planta ta are prea multă apă.
  • Dacă frunzele galbene rămân la atingere, planta ta este prea uscată.
  • Dacă frunzele galbene sunt crocante, planta ta este prea uscată și prea târziu pentru a fi salvată. Reduceți după cum este necesar pentru a promova regenerarea.

Laptele impotriva fungilor - Singurul tratament bio care chiar funcționează, la legume

 

Singurul tratament bio care chiar funcționează, la legume…
…este “îmbăierea” periodică cu o soluție cu 20% lapte, de preferință lapte natural, nestandardizat. Fiert, crud, nu contează.
Principiul de funcționare este logic și demonstrabil științific, bazându-se pe antagonismul fungi-bacterii.
Concret, pe plantele acoperite cu pelicula de soluție cu lapte se vor dezvolta lactobacterii, care nu au nicio treabă cu plantele, preocupate fiind doar de metabolizarea proteinelor din soluția de lapte.
Acolo unde sunt bacterii, nu proliferează fungii, care cauzează majoritatea bolilor plantelor.
Așadar, acest tratament funcționează excelent, cu câteva condiții:
– plantele să nu fie deja bolnave;
– tratamentul se repetă din 10 în 10 zile și după fiecare ploaie;
– plantele trebuie acoperite complet de soluție, ce nu e acoperit nefiind protejat.

Pentru acarieni, ceva-ceva, asta

Maceratul de coada-calului – fungicid natural, util pentru sănătatea plantelor

 https://agrobiznes.md/maceratul-de-coada-calului-fungicid-natural-util-pentru-sanatatea-plantelor.html

săpunul de potasiu

 https://sapunulcheia.ro/produs/cheia-pentru-casa/altele/sapun-de-potasiu/?utm_source=Google%20Shopping&utm_campaign=Google%20Feed&utm_medium=cpc&utm_term=19225&gclid=CjwKCAjw4ZWkBhA4EiwAVJXwqXHHxjx3sP0T4G_CxNt2-3sE5FQ4I3Skv7fPEg37cChSQqeHyHCBWxoC08kQAvD_BwE&fbclid=IwAR3LCZcW0GnCeDt7TGxyKcvq7bnm4EzrEj6uyiRiHmIFCgXJEp_8SUDylTs


https://www.jardineriaon.com/ro/para-que-sirve-el-jabon-potasico.html


https://www.biopest.ro/insecticide/insecticid-bio-combatere-nerzara-viridula-gandacul-puturos-armorat.html


https://www.elliser.ro/combatere-bio/insecticide-biologice/konia-k-sapun-potasic



Înmulțirea de toamnă a trandafirilor prin butași: instrucțiune pas cu pas pentru începători!

 



Spre deosebire de altoirea trandafirului, butășirea are mai multe avantaje: 

– plantele cultivate în acest fel nu formează lăstari sălbatici de rădăcină, ceea ce simplifică îngrijirea lor; 

– trandafirii din butași tolerează iarna mai bine și chiar și atunci când partea de la suprafață îngheață, se recuperează din mugurii aflați în stare de repaus; 

– este ușor să obțineți material săditor – puteți lua un butaș de la orice trandafir din buchetul primit cadou. 

Butășirea de toamnă a trandafirilor coincide cu tăierea de toamnă. De regulă, acest lucru se întâmplă în ultimele zile ale lunii octombrie – începutul lunii noiembrie. 

Cum să tăiați butașii de trandafir 

Trandafirii sunt butășiți în felul următor: 

– selectați lăstari maturi sănătoși cu grosimea de 4-5 mm; 

– tăiați-i în bucăți mici (fiecare dintre ele ar trebui să aibă 3-5 muguri dezvoltați); 

– în partea superioară faceți tăieturi drepte, iar în partea inferioară – oblice, astfel încât mai târziu să nu confundați cu ce parte să plantați butașul; 

– efectuați toate tăierile cu un instrument ascuțit, prelucrându-l cu alcool și clătindu-l cu apă clocotită; 

– faceți tăietura superioară la 2-3 cm deasupra mugurului superior, iar cea inferioară – chiar sub mugurul inferior; 

– dacă veți înrădăcina butașul de trandafir imediat, nu îndepărtați toate frunzele, lăsați câteva pentru a asigura planta cu hrană. Îndepărtați complet frunzele inferioare. 

Plantarea trandafirului din butaș 

De regulă, tăierea de toamnă se sfârșește cu plantarea butașilor la loc permanent. Această metodă este de preferat, deoarece planta are mai puțin stres și se înrădăcinează mai bine într-un loc nou. Regulile generale pentru înrădăcinarea de toamnă a butașilor de trandafiri sunt următoarele: 

– tăiați butașii și prelucrați-i cu stimulator de creștere a rădăcinilor; 

– săpați o groapă de aproximativ 30 cm adâncime, umpleți 2/3 cu iarbă și presărați compost; 

– plantați butașii sub unghi de 45 de grade, lăsând aproximativ 1/3 din ei sau 1-2 muguri la suprafața solului; 

– udați-i abundent cu apă. 

Sfat. Mulți grădinari nu știu cum să acopere butașii de trandafir peste iarnă, pentru ca aceștia să supraviețuiască până în primăvară. Totul este foarte simplu. Luați un recipient din plastic sau sticlă și faceți câteva găuri în el pentru circulația aerului sau ridicați-l deasupra nivelului solului. Presărați sticla cu frunziș și acoperiți-o cu un material nețesut, apoi marcați locul de plantare cu țăruși. De asemenea, puteți izola locul plantării cu paie. 

Trandafiri din butași în condiții de casă 

Metoda descrisă este potrivită atât pentru proprietarii de apartamente, cât și pentru proprietarii de terase închise la vilă. Aceasta constă în următoarele: 

– la începutul lunii noiembrie, după primele înghețuri ușoare, pregătiți butași de aproximativ 20 cm lungime cu 2-3 muguri; 

– pentru ca mugurii să nu se umfle mai devreme de termen, înmuiați rapid vârfurile butașilor în ceară topită și apoi imediat în apă rece; 

– luați o găleată de plastic sau alt recipient și îl umpleți cu un strat de 5-6 cm grosime de argilă expandată și pământ pentru trandafiri, amestecat cu perlit sau vermiculită; 

– umeziți ușor solul din recipient, înmuiați capătul inferior al butașului în apă, apoi în biostimulator de înrădăcinare și înfigeți butașul în gaura pregătită (într-o găleată cu diametrul de 30-40 cm încap aproximativ 30 de butași); 

– înfășurați recipientul cu butași în celofan gros sau o pungă de plastic și legați cu o funie. Fixați partea superioară a pungii cu clești. Sau folosiți borcane de sticlă (dar nu lăsați butașii la soare); 

– înfășurați recipientul cu o pătură și puneți-l pe balconul vitrat într-un loc cald și luminos; 

– dacă podeaua de pe balcon este din ciment, recipientul trebuie așezat pe scânduri sau pe polistiren expandat; 

– în cazul înghețurilor nocturne severe, dați butașii în interior. 

Cum să păstrați butașii de trandafir iarna 

Dacă decideți să amânați cultivarea trandafirilor până în primăvară, este timpul să aveți grijă de păstrarea butașilor pe parcursul iernii. Puteți face acest lucru în felul următor: 

– săpați o groapă de 15 cm adâncime în grădină, așezați la bază un material de acoperire (pânză de bumbac) și puneți butașii acolo. Marcați marginile gropii cu țăruși, astfel încât în primăvară să fie mai ușor să găsiți butașii depozitați; 

– îndepărtați frunzele și așezați butașii la aceeași distanță unul de celălalt; 

– acoperiți butașii cu materialul rămas și presărați-i cu pământ; 

– primăvara, după topirea zăpezii, dezgropați butașii și analizați-i. Pe butașii ”acomodați” se formează calus – o creștere groasă pe care se formează rădăcini; 

– după ce îi scoateți, se recomandă să plantați butașii imediat în răsadnița pentru butași sau la loc permanent; 

– dacă plantarea se amână pentru o zi sau mai mult, așezați butașii într-un recipient cu apă (se recomandă să adăugați câteva picături de biostimulator pentru plante). 

Înrădăcinarea butașilor de trandafir în cartofi 

În multe surse găsim informația precum că butașii de trandafiri pot fi, de asemenea, înrădăcinați cu ajutorul cartofilor. Pentru aceasta, trebuie să prelucrați butașul proaspăt tăiat cu permanganat de potasiu și să-l lăsați în soluție de suc de aloe cu apă (în proporții de 1: 1) timp de 12 ore. După aceea, trebuie să introduceți butașul de trandafir în tuberculul de cartof, din care s-au îndepărtat toți ochii, așezați această „compoziție” într-un ghiveci, acoperiți 2/3 cu pământ și udați-o cu soluție roz închis de permanganat de potasiu. Ulterior, udați planta cu apă stătută pe măsură ce stratul superior de sol se usucă, iar o dată la 5 zile – cu apă îndulcită (2 lingurițe de zahăr pentru 1 pahar de apă). Se recomandă să acoperiți butașul cu un borcan pentru a crea efectul de seră și pentru a stimula formarea rădăcinilor. 

Acum ați aflat totul despre cum să plantați trandafirii prin butași toamna. De regulă, plantele sădite în această perioadă se acomodează bine, se înrădăcinează și în viitor ar trebui neapărat să înflorească. 

Spor la grădinărit!