Specialiștii spun că noul coronavirus se poate transmite și prin scaun și susțin că flora intestinală este decizivă în modul în care sistemul imunitar luptă cu virusul COVID-19.
Ce rol are flora intestinală în rândul cazurilor de coronavirus
Miliardele de bacterii pe care le adăpostim sunt de o importanță majoră pentru sistemul nostru imunitar. Dar modul în care acestea interacționează între ele sau cu virusurilei nu încetează niciodată să ne suprindă.
Studiile publicate recent asupra noului coronavirus arată implicarea unor bacterii foarte specifice, sugerând o axă terapeutică, precum și una preventivă, notează publicația franceză Journal No.78.
Înțelegerea procesului invaziv al SARS-COV-2 este esențial, iar analiza profilului de expresie genetică al receptorilor din acest tip de coronavirus ne poate ajuta pe viitor, susțin specialiștii.
Știm că acești receptori (porțile de intrare a virusului în organism, precum ACE2), sunt de fapt enzime care se leagă de celulele intestinale. Coronavirusurile își schimbă constant modul de legare pe măsură ce evoluează, iar ținta potențială la nivelul plămânilor variază, în timp ce în intestinul subțire aceasta rămâne constantă.
Bacteriile care ajută la răspândirea COVID-19
Drept urmare, celulele mucoasei intestinale (enterocite) ar putea constitui un adevărat rezervor pentru coronavirusuri, susțin cercetătorii. Acești receptori ar putea fi mai numeroși în caz de exces de bacterii nesimbiotice.
Cercetătorii chinezi au fost primii care au analizat schimbările la flora intestinală a pacienților cei mai afectați de coronavirus, adică cei care au decedat în urma complicațiilor cauzate de COVID-19.
Astfel, flora intestinală a evidențiat o scădere semnificativă a bifidobacteriilor și lactobacililor, principalele familii de bacterii simbiotice, precum și o creștere a bacteriilor precum Corynebacterium sau Ruthenibacterium. Severitatea hipoxemiei, adică lipsa oxigenului transportat în sânge, a fost puternic corelată cu niveluri crescute de celule imune și a markerilor de inflamație.
Hiperinflamarea și disbioza intestinală (dezechilibru al florei intestinale “prietenoase”) pot indica un risc ridicat de suferință respiratorie fatală, cred cercetătorii. În faza acută a infecției cu coronavirus, ADN-ul virusului a fost detectat în sânge doar la 10% dintre pacienți, însă a fost detectat la 50% dintre ei în scaun.
Mai mult, COVID-19 a fost identificat în scaun de mai multe ori, ceea ce sugerează că și excrementele ar putea reprezenta un mod de contaminare cu noul coronavirus.
Știm că sistemul imunitar enteric (un sistem nervos al tractului gastro-intestinal) stabilește modul în care sistemul imunitar general reacționează la factori externi, la fel cum știm că intestinul și microbiotica pulmonară sunt interconectate.
Lipopolizaharidele (LPS), molecule produse de bacteriile gram-negative, produc un climat pro-inflamator pe întreg corpul. Persoanele al căror sistem imunitar reacționează prea mult sau prea puțin au, de cele mai multe ori, un ecosistem intestinal perturbat, cu o distribuție anormală a familiilor microbiene.
Această perturbare este generată în general de alimentele consumate, stilul de viață dezechilibrat și mediul înconjurător.
Situația este și mai delicată în rândul vârstnicilor, întrucât aceștia au o microbiotă mai dezechilibrată, care poate genera inflamații sistemice dese. Astfel se explică de ce această categorie de oameni este cel mai afectată de coronavirus.
Numeroase studii au arătat că microbiota persoanelor în vârstă are mai multe bacterii gram negative, ceea ce crește nivelul LPS și, în consecință, permeabilitatea intestinală și riscul inflamator, făcându-le mult mai predispuse la a contracta noul coronavirus.
Ce s-a descoperit la primele cazuri de infecție
Primele cazuri cercetate de oamenii de știință au fost din Wuhan, centrul pandemiei de coronavirus, iar rezultatele i-au pus în încurcătură la început pe specialiști.
Bacteriile din genul Prevotella (cele gram-negative) păreau să conțină ADN-ul virusului SARS-COV-2, ca și cum virusul ar fi infectat bacteriile. Secvențializarea microbiotei de la șase pacienți din aceeași familie din Hong Kong, grav infectate de noul coronavirus, a arătat cantități semnificative de Prevotella în scaunele lor.
Aceste observații, reproduse ulterior și în alte țări, sugerează că virusul SARS-COV-2 se comportă ca un bacteriofag, respectiv un virus care infectează bacteriile, care apoi devin virulente și provoacă inflamații, care sunt uneori fatale.
Infecțiile care implică bacteriile din genul Prevotella sunt deja cunoscute ca fiind cauzatoare de simptome respiratorii, inclusiv cele acute.
Un profesor de științe din Franța a luat această descoperire și a explicat de ce copiii sunt foarte puțin afectați de pandemia de coronavirus. Astfel, acesta spune că cei mici au o microbiotă săracă în Prevotella și abia la vârsta adultă acest gen de bacterie, care face parte din flora comensală, implicată în obezitate şi în sindromul metabolic, devine mult mai prezentă.
Acest gen de bacterie este întâlnită mai mult la femei decât la bărbați, însă oamenii de știință spun că sistemul imunitar al femeilor este mult mai obișnuit cu Prevotella în organism, de aceea decesele cauzate de COVID-19 sunt mai mari în rândul bărbaților.
Dacă se va dovedi că noul coronavirus este într-adevăr o infecție mixtă – atât virală, cât și bacteriană – atunci avantajul combinării hidroxiclorochinelor și a azitromicinei antibiotice, promovată de Pr Didier Raoult, se va dovedi cel mai bun tratament în lupta împotriva COVID-19.
Persoanele obeze, care sunt mult mai afectate de noul coronavirus, au o microbiotă care este și mai bogată în Prevotella. Tocmai de aceea s-a observat că administrarea de probiotice la această categorie dă rezultate bune în ceea ce privește îmbunătățirea markerilor obezității (masa de grăsimi, glicemia, insulina etc.).
În timp ce căutarea unui tratament adecvat pentru COVID-19 este în plină desfășurare, o mai bună înțelegere a interacțiunilor dintre gazdă, bacterii și virus ar putea direcționa în mod decisiv eforturile de găsire a unui remediu.
